(1) Însușirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de către cel căruia i-a fost încredințat în baza unui titlu și cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”
Cadrul legal
- Art. 238 alin. (1) – Însușirea, dispunerea sau folosirea pe nedrept a unui bun mobil al altuia, de către cel căruia i-a fost încredințat în baza unui titlu și cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui: pedeapsa este închisoarea între 3 luni și 2 ani sau amendă.
- Art. 238 alin. (2) – Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Elemente esențiale
- Obiectul infracțiunii: un bun mobil (nu imobil) aparținând altei persoane.
- Condiție esențială: bunul este deținut în baza unui titlu (contract de împrumut, custodie, depozit, mandat etc.), care nu transferă proprietatea, ci doar detenția, cu obligația de restituire.
- Modalități de săvârșire:
- însușirea bunului (comportament ca și cum ar fi proprietarul);
- dispunerea de bun (vânzare, donație, înstrăinare, distrugere etc.);
- folosirea pe nedrept a bunului (contrar scopului pentru care a fost încredințat);
- refuzul abuziv de restituire.
- Forma de vinovăție: intenția (directă sau indirectă).
Exemple practice
- Împrumut auto – o persoană împrumută mașina unui prieten pentru o zi, dar refuză să o restituie.
- Contract de comodat – cineva primește un echipament pentru utilizare temporară și îl vinde, deși nu este proprietarul.
- Depozit – un bun lăsat spre păstrare este folosit de depozitar în interes personal, contrar scopului pentru care i-a fost încredințat.
- Refuz de restituire – cineva închiriază un obiect, iar după expirarea contractului refuză să-l returneze proprietarului.
Particularități
- Acțiunea penală depinde de plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Retragerea plângerii stinge procesul penal.
- Infracțiunea se apropie de furt, dar se deosebește prin faptul că făptuitorul primește bunul în mod licit (prin încredințare), însă ulterior își încalcă obligația de a-l restitui sau îl folosește abuziv.
- Poate exista concurs de infracțiuni atunci când, pe lângă abuzul de încredere, sunt comise și alte fapte (de exemplu, fals în înscrisuri pentru a ascunde însușirea bunului).