Amenințarea – definiție și pedepse

Art. 206. – Amenințarea

(1) Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării.

(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

• acest text incriminator sancționează penal acțiunea de intimidare a unei persoane, directa sau indirecta, explicita sau implicita, prin amenințarea ca, in viitorul apropiat, va fi săvârșită o infracțiune sau o fapta păgubitoare determinata sau determinabila, îndreptată împotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa ii producă o stare de temere.
• pentru reținerea acestei infracțiuni este necesar ca forma de vinovăție cu care aceasta este comisa sa fie intenția (directa sau indirecta)
• totodată pentru reținerea acestei infracțiuni este necesar ca acțiunea de amenințare sa fie susceptibila de a produce o temere serioasa (fapt ce trebuie dovedit) si sa fie îndreptată împotriva unei persoane determinate, iar răul cu care se amenință sa fie determinat sau determinabil si injust, iminent sau susceptibil de a se produce in viitorul apropiat.

Ce înseamnă amenințarea?

Amenințarea este fapta prin care o persoană intimidează o altă persoană, direct sau indirect, prin:

• promisiunea comiterii unei infracțiuni, sau
• promisiunea unei fapte păgubitoare,

îndreptată împotriva sa sau a altei persoane apropiate, atunci când aceasta este de natură să îi producă o stare de temere reală.

Condițiile reținerii infracțiunii

Pentru existența infracțiunii, trebuie îndeplinite cumulativ:

• intenția – directă sau indirectă, făptuitorul trebuie să urmărească sau să accepte producerea stării de temere;
• temerea produsă să fie serioasă și verosimilă, nu doar o supărare trecătoare;
• răul amenințat să fie determinat sau determinabil, injust și susceptibil de realizare în viitorul apropiat;
• victima să fie o persoană determinată, identificată sau identificabilă;
• acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Exemple practice

• Amenințarea cu violențe fizice („te bat dacă nu renunți la proces”).
• Amenințarea cu distrugerea bunurilor („îți dau foc la casă”).
• Amenințarea cu un rău profesional („te dau afară de la serviciu dacă nu faci ce spun”).
• Amenințarea indirectă, prin mesaje trimise prin terți sau prin intermediul rețelelor sociale.

Întrebări frecvente

1. Este necesar ca amenințarea să fie pusă în practică?
   Nu. Este suficient ca victima să fi resimțit o stare de temere reală.
2. Care este pedeapsa pentru amenințare?
   Închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă. Pedeapsa nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea ce a constituit obiectul amenințării.
3. Poate fi retrasă plângerea?
   Da, deoarece acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă, iar retragerea acesteia atrage încetarea procesului penal.
4. Ce se întâmplă dacă amenințarea e publică?
   Dacă prin amenințare s-a produs tulburarea ordinii și liniștii publice, poate fi reținută și o infracțiune distinctă (ultraj contra bunelor moravuri).

Cum vă putem ajuta

Cabinetul de Avocat Iliescu Alexandru Elvir oferă:

• redactarea și depunerea plângerii penale pentru amenințare,
• apărare în fața organelor judiciare pentru cei acuzați,
• strategii personalizate pentru excluderea sau diminuarea răspunderii penale.