Art. 207. – Șantajul
(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”
- (1) reprezintă forma de baza a infracțiunii si incriminează acțiunea de constrângere (fizica sau morala) necesar a fi efectiva si comisa cu intenție directa in scopul dobândirii in mod injust a unui folos nepatrimonial determinat (neevaluabil in bani) pentru autor sau alta persoana.
- (2) descrie forma asimilata a infracțiunii in cazul căreia constrângerea se realizează numai prin amenințarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie a acesteia, fiind necesar ca fapta sa fie comisa cu intenție directa calificata prin scopul obținerii unui folos nepatrimonial determinat (neevaluabil in bani) pentru autor sau alta persoana.
- (3) incriminează șantajul in forma agravata, pentru reținerea căruia este necesar ca fapta de șantaj (in oricare din formele sale asimilate) sa fie comisa cu intenție directa, de aceasta data scopul urmărit de făptuitor fiind însă dobândirea in mod injust a unui folos patrimonial determinat (evaluabil in bani) pentru sine sau pentru altul.
- șantajul aduce atingere in principal libertății psihice a persoanei, fiind o infracțiune de pericol, pentru existenta căreia este suficient ca actele de constrângere sa creeze o stare de temere persoanei vătămate, fapta putând fi reținută si atunci când folosul urmărit nu este obținut efectiv.
- acțiunea penala se pune in mișcare si se exercita din oficiu, împăcarea părților neputând fi posibila
Ce înseamnă șantajul?
Șantajul este fapta prin care o persoană este constrânsă fizic sau psihic să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a obține în mod injust un folos pentru autor sau pentru altă persoană.
Această infracțiune are trei forme:
- Forma de bază – constrângere pentru obținerea unui folos nepatrimonial (ex. forțarea unei persoane să își retragă o plângere).
- Forma asimilată – amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromițătoare.
- Forma agravată – atunci când scopul este obținerea unui folos patrimonial (bani sau alte bunuri).
Elemente esențiale
- Constrângerea – poate fi fizică (violente) sau morală (amenințări, presiuni psihice).
- Forma de vinovăție – exclusiv intenția directă, autorul trebuie să urmărească efectul produs asupra victimei.
- Folosul obținut – poate fi patrimonial (bani, bunuri) sau nepatrimonial (avantaje personale, favoruri).
- Infracțiune de pericol – nu e necesar ca folosul să fi fost efectiv obținut, e suficientă crearea stării de temere.
- Acțiunea penală – se pune în mișcare din oficiu, iar împăcarea părților nu este posibilă.
Exemple practice
- Amenințarea unei persoane cu divulgarea unor fotografii compromițătoare pentru a obține favoruri.
- Solicitarea de bani în schimbul nedivulgării unei fapte reale sau inventate.
- Presiuni asupra unui angajat pentru a semna acte în favoarea angajatorului.
- Constrângerea unei persoane să își retragă plângerea penală sub amenințarea represaliilor.
Întrebări frecvente
- Care este pedeapsa pentru șantaj?
Între 1 și 5 ani de închisoare (forma simplă) sau între 2 și 7 ani (forma patrimonială). - Poate fi retrasă plângerea în cazul șantajului?
Nu. Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, iar împăcarea nu este posibilă. - Ce diferență există între amenințare și șantaj?
- Amenințarea presupune doar intimidarea, fără scop de folos material sau nepatrimonial.
- Șantajul presupune constrângerea în scopul obținerii unui folos injust.
- Este necesar ca folosul să fie obținut efectiv pentru existența infracțiunii?
Nu. Infracțiunea există chiar dacă victima nu cedează presiunii, fiind suficientă constrângerea.
Cum vă putem ajuta
Cabinetul de Avocat Iliescu Alexandru Elvir oferă:
- apărare pentru persoanele acuzate de șantaj,
- reprezentare juridică pentru victimele infracțiunii,
- strategii de apărare și excludere a probelor obținute ilegal,
- consultanță în cazuri de presiuni psihice, amenințări și litigii conexe.
