Înșelăciunea – definiție, pedepse și exemple | Avocat Iliescu

Art. 244. – Înșelăciunea

(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.”

Art. 244 Cod penal incriminează inducerea în eroare a unei persoane pentru obținerea unui folos patrimonial injust, dacă s-a cauzat o pagubă.

• pentru existenta acestei infracțiuni este necesar a fi dovedita legătura intre conduita făptuitorului (prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevărate – săvârșită printr-o acțiune sau printr-o inacțiune – ) si prejudiciul produs (datorita efectului pe plan psihic produs asupra victimei al cărei proces decizional a fost influențat direct cu consecința producerii prejudiciului din cauza luării unei decizii in lumina unei reprezentări distorsionate, false sau eronate a realității).
• legiuitorul a incriminat doua variante agravate ale infracțiunii de înșelăciune, una descrisa la alin. (2) al art. 244 C. pen., iar o a doua prin raportare la art. 256¹ pen. ce pedepsește înșelăciunea care a produs consecințe deosebit de grave (pagube materiale mai mari de 2.000.000 lei)
• forma de vinovăție este o cerință esențială pentru existenta infracțiunii, aceasta fiind exclusiv intenția directa calificata prin scop (obținerea pentru sine sau pentru altul a unui folos patrimonial), cu mențiunea ca pentru reținerea tipicității faptei nu este necesar ca scopul sa fie atins sau ca intre paguba produsa si folosul obținut sa existe proporționalitate, atât timp cat victima a suferit o paguba.
• acțiunea penala se pune in mișcare din oficiu, iar pentru înlăturarea răspunderii penale este posibila împăcarea.

Definiție legală

• Alin. (1) – forma de bază: inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul obținerii unui folos patrimonial injust și dacă s-a produs o pagubă.
• Alin. (2) – varianta agravată: fapta comisă prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori alte mijloace frauduloase.
• Art. 256¹ Cod penal – agravează răspunderea dacă paguba produsă este mai mare de 2.000.000 lei (consecințe deosebit de grave).
• Alin. (3) – împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

Pedepse prevăzute de lege

Exemple frecvente

• Contracte fictive – prezentarea unor acte false pentru a obține bani sau bunuri.
• Vânzarea unor bunuri inexistente (ex. anunțuri false pe internet).
• Împrumuturi prin prezentarea de garanții sau venituri false.
• Folosirea unei identități false pentru obținerea de bunuri sau servicii.

Observații esențiale

• Vinovăția este exclusiv intenția directă calificată prin scop (obținerea unui folos patrimonial).
• Nu este necesar ca făptuitorul să fi obținut efectiv folosul patrimonial, ci doar ca victima să fi suferit o pagubă.
• Împăcarea părților înlătură răspunderea penală – aspect foarte important în practică.

Întrebări frecvente

1. Ce este înșelăciunea în Codul penal?
   Este fapta prin care cineva induce în eroare o persoană, provocându-i o pagubă patrimonială, cu scopul de a obține un folos injust.
2. Care este pedeapsa pentru înșelăciune?
   Între 6 luni și 5 ani, în funcție de modalitatea de comitere. Dacă paguba este peste 2.000.000 lei, pedepsele se majorează.
3. Poate fi înlăturată răspunderea penală?
   Da, prin împăcarea părților.
4. Înșelăciunea online se pedepsește la fel?
   Da, înșelăciunea comisă prin internet intră în sfera art. 244 Cod penal, fiind încadrarea clasică a fraudelor online.