Caută
Close this search box.

Avocat Alexandru Elvir Iliescu

Festivalurile consumului de droguri

Festivalurile consumului de droguri

În ultimii ani, în spațiul public au apărut informații legate de frecvența consumului de droguri la festivalurile de muzică electronică din România. Festivalurile de muzică, care atrag participanți din toate categoriile sociale și de toate vârstele, sunt adesea locuri unde se înregistrează atât consum, cât și trafic de droguri.

 

Deși, în principiu, organizatorii nu pot fi direct implicați sau responsabili pentru această situație, care pare a fi devenit o problemă obișnuită, apare o dilemă legată de răspunderea penală a tinerilor dependenți de droguri. Depistarea tinerilor consumatori, adusa in atenția publicului prin comunicate de presa emise cu mândrie de structurile DIICOT este aplaudata cu frenezie de către necunoscătorii problemei drogurilor in genere.

 

Tipuri de Droguri și Tendințe de Consum

La festivalurile din România, cele mai comune droguri consumate includ:

  • Cannabis: Cel mai utilizat drog ilicit, accesibil și popular printre tineri.
  • MDMA/Ecstasy: Cunoscut pentru efectele sale euforice, acesta este preferat în special în mediul festivalurilor.
  • Cocaină: Deși mai scumpă, cocaina este consumată pentru efectele sale stimulative.
  • Ketamină și LSD: Aceste droguri halucinogene sunt utilizate ocazional pentru experiențe intense.

 

Festivaluri de Muzică în România

Festivalurile cunoscute din România atrag deopotrivă consumatori și traficanți de droguri. Printre cele mai populare festivaluri se numără:

  • Saga Festival (iunie, București): Aduce în scenă unele dintre cele mai mari nume din industria muzicii electronice.
  • Untold Festival (august, Cluj): Unul dintre cele mai mari festivaluri din Europa, promite o experiență de neuitat cu artiști internaționali și locali.
  • Neversea Festival (iulie, Constanța): Festival de muzică electronică pe plajă, atrăgând iubitori de muzică de toate vârstele.
  • Summer Well Festival (iulie, Buftea): Aduce artiști de renume mondial într-un decor pitoresc.
  • Electric Castle (iulie-august, Bonțida): Transformă Castelul Bánffy într-o locație regală pentru festival.
  • Sunrise Festival: De asemenea, atrage mulți participanți în diferite locații de pe litoralul Mării Negre.

Senzaționalul Mass-Media și Penibilul Politicienilor

După ce apar știrile din mass-media cu privire la consumul sau traficul de droguri de la festivaluri, legiuitorul, adică Parlamentul, in esența clasa politica aflata la conducere, simte nevoia de aplauze pentru masurile luate.

De asemenea, reprezentanții deferitelor ministere din Guvern, manifesta aceeași nevoie de atenție si anunța masuri care de care mai penibile si ineficiente.

Paradoxul este ca ineficienta masurilor luate de către Parlament si Guvern nu ar reprezenta altceva decât starea de fapt ce a creat normalitatea ultimilor 30 ani, însă aceasta ineficienta in scop benefic, se dovedește extrem de eficienta prin consecințele materializării in plan legislativ.

Cel mai bun exemplu îl constituie modificarea legislativa a Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, in esență numai prin prisma creșterii limitelor de pedeapsa, fără absolut nicio nuanțare a infracțiunilor care sa permită o diferențiere intre adevărații traficanți si consumatorii de ocazie care achiziționează in scop personal si pentru prieteni.
Ulterior, o alta facțiune a clasei politice trebuie sa se urce pe drama părințiilor si copiilor afectați de acest flagel si legiferează aberant si cu consecințe de o gravitate extrema, in sensul imposibilității judecătorilor de a mai aprecia cu privire la oportunitatea condamnării la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (pedeapsa cu suspendare). Aceasta in condițiile in care analfabetismul juridic creează situația ca tineri consumatori sa ajungă in mediul carceral din Romania, ce predispune la infracționalitate prin el însăși.

Ne gândim totuși ce ar face politicianul daca copilul sau, in inconștienta specifica vârstei, ar oferi spre consum unui amic cu care consuma oricum împreuna si ar executa pedeapsa in închisoare.

Probabil ar dezincrimina traficul de droguri. Bineînțeles justiția este oarba, dar întrebarea este daca este oarba pentru toata lumea.

Fără a intra in detalii eminamente juridice, subliniem faptul ca falimentul acestei Legii nr.143/2000 este evident prin însăși numele ei, împlinește 24 de ani in care drogurile au ajuns sa fie consumate oriunde, de la cluburi pana la scoli. Atenția acordata in plan european cu privire la traficul de droguri  a fost transpusa in mai multe Decizii Cadru (obligatorii pentru state) de către Consiliul Europei, fiecare dintre acestea vizând tragerea la răspundere a grupurilor infracționale organizate care reprezintă sursa punerii pe piață a drogurilor, si nu a tinerilor inconștienți care din nevoia de validare sau crezând ca pot câștiga bani rapid, pun in vânzare cantități modice de droguri fata de cunoștințe, ei însăși ajungând consumatori dependenți.

Ceea ce a eșuat sa înțeleagă legiuitorul roman sau nu a avut capacitatea intelectuala sa o facă, este faptul ca trebuie evitat cu orice preț ca un consumator dependent sa ajungă in mediul penitenciar, numai pentru ca a avut gândirea alterata într-o anumita perioada si a pus in vânzare droguri, indiferent de cantitate (adică sa ajungă in penitenciar atât pentru 1 gram, cat si pentru un kilogram).

Subliniez ca majoritatea covârșitoare a dosarelor privind drogurile, mai ales in afara Bucureștiului, vizează cantități de ordinul gramelor, si acelea probate urmare a perseverentei inconștiente a polițiștilor care consumă resursele statului pentru a baga adolescenți in pușcărie sub oblăduirea procurorilor fără dosare.

Revenind la festivalurile de muzica, este necesar sa prezentam modalitatea efectiva de desfășurare a evenimentelor, pentru a se putea înțelege ca nu traficul de droguri din interiorul festivalului este problema, ci distribuția drogurilor anterioara festivalului către tinerii ce nu conștientizează repercusiunile faptelor lor.

Întâi organizatorul contractează o locație de desfășurare si artiștii (DJ, soliști vocali, trupe de muzica etc).

Ulterior are loc marketingul privind evenimentul si punerea in vânzare a biletelor. Acesta este momentul la care tinerii își fac planurile privind prietenii cu care vor merge, cați bani vor cheltui, unii dintre ei si cu privire la cantitatea de droguri pe care o vor cumpăra, iar alții cu privire la cantitatea si felurile drogurilor pe care le vor vinde.

In ziua festivalului, la intrare, are loc un control corporal sumar, persoanele urmând a intra la eveniment. Înaintea acestui control intervin polițiștii care fata de anumite persoane ce prezinta suspiciuni ale consumului de droguri, efectuează percheziția corporala si chiar si percheziția autovehiculului, daca aceasta se impune. In interior, are loc petrecerea, iar drogurile se consuma.

Întrebarea logica este de ce nu se intervine in interior, răspunsul fiind imposibil de furnizat, întrucât nu exista, locația evenimentului fiind publica.

In final, rămânem cu o noua întrebare – cine pune in vânzare cantitățile mari de droguri care ajung la tinerii care pun la rândul lor in vânzare cantitățile mici de droguri sau care le consuma? Cu alte cuvinte, se naște întrebarea cum este posibil ca 95% dintre dosarele penale formate sa aibă ca obiect cantități de droguri intre 0,1 grame pana la 20 de grame? Chiar nimeni nu vinde kilograme in Romania? Sau Statul, teoretic de drept, are ca obiectiv tragerea la răspundere a micilor traficanți consumatori, drogurile având o utilitate ca in toate tarile. Si atunci, legiferarea frenetica materializata prin umplerea pușcăriilor cu adolescenți, are cel mai mic sens, sau statul se face ca face?

Intre timp magistrații Curții de Apel Ploiești au considerat ca distinșii domni, care au alergat cu cuțitul intr-un local public un altul si l-ar fi înjunghiat repetat pana când a decedat, au stat prea mult sub imperiul măsurii arestării preventive (2 luni) si ca nu prezinta pericol social, motiv pentru care „merita” sa stea in arest la domiciliu. Odată ajunși acasă au sărbătorit binemeritata libertate, ocazie cu care a mai decedat o persoana, din cate înțelegem din cauza consumului de alcool, sub nicio forma de droguri. Sau poate a fost o vrăjitorie a familiei cetățenilor cuțitari si așa funcționează justiția.

Astfel, s-a ajuns ca limitele de pedeapsa pentru trafic de droguri sa fie ca cele pentru omor, in condițiile in care nu se diferențiază cantitatea vânduta si nici contextul.

 

 

Pedepse ca in Asia: Prevenție zero – Cum putem îmbunătăți sistemul?

În contextul combaterii consumului și traficului de droguri, este esențial să înțelegem că prevenția și pedeapsa sunt interdependente. O societate dezvoltată trebuie să vizeze reducerea infracționalității, nu doar umplerea penitenciarelor cu tineri care au greșit la un moment dat în viață. Din păcate, acest concept simplu pare a fi de neînțeles pentru politicieni.

  1. Prevenția – O Prioritate Neglijată

Fără prevenție, pedeapsa devine inutilă. Dezideratul unei societăți dezvoltate este de a scădea infracționalitatea și nu de a umple penitenciarele aflate la standarde de acum 100 de ani cu tineri care au călcat strâmb. Această chestiune simplă pare pentru politicieni ca un joc de Sudoku pentru un bolnav de Alzheimer. Din nefericire, consecința imediată este distrugerea viitorului și, de multe ori, a vieții acestor tineri, plasați într-un mediu penitenciar care predispune la infracționalitate.

  1. Conștientizarea prin Prevenție

Prevenția creează premisele conștientizării pentru subiectele țintă. Poliția locală, adesea compusă din indivizi cu comportamente reprobabile și fără studii superioare, ar putea juca un rol crucial în rezolvarea problemei. În loc să patruleze fără scop prin oraș sau să hărțuiască persoane în piețe, acești funcționari publici ar putea merge în instituțiile de învățământ pentru a explica elevilor despre riscurile consumului de droguri. Materialele ar trebui pregătite de Agenția Națională Antidrog, iar acest efort ar putea avea rezultate benefice în timp.

  1. Consultarea Specialiștilor

Legiuitorul ar trebui să consulte specialiștii din domeniu înainte de a modifica legile. Doar astfel ar putea apărea o legislație eficientă privind drogurile, adaptată la nevoile actuale ale societății.

  1. Adaptarea Pedepselor

Instanțele de judecată ar trebui să aibă posibilitatea de a pronunța pedepse adaptate la gravitatea faptei săvârșite. Acest lucru ar preveni situațiile în care judecătorii sunt legați de mâini de legi rigide, fiind nevoiți să acorde pedepse disproporționate fata de gravitatea concreta a faptelor.

  1. Tratament pentru Consumul de Droguri

Persoanele aflate în arest preventiv, în special cele dependente de droguri, ar trebui să primească tratament obligatoriu, cel puțin în prima lună de la plasarea în regim de detenție. Aceasta ar fi o măsură esențială pentru reabilitarea lor și prevenirea recidivei.

 

Fără aceste măsuri, dublate de campanii de informare obligatorii realizate de reprezentanți ai Agenției Naționale Antidrog și ofițeri ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate la fiecare festival, toate știrile și comentariile sunt inutile. Este esențial să avem o abordare coerentă și informată pentru a combate cu adevărat problema drogurilor în România.

 

În contextul complex al legislației privind drogurile, dorim să aducem o contribuție semnificativă abordării problemelor asociate consumului și traficului de substanțe. Echipa Cabinetului de Avocat Iliescu Alexandru Elvir, specializata in infracțiuni privind traficul și consumul de droguri, este aici pentru a oferi asistență juridică și sprijin celor care se confruntă cu astfel de provocări. Înțelegem importanța unui cadru legal adecvat și suntem pregătiți să vă sprijinim pe parcursul acestor demersuri.

Distribuie Acest articol

Distribuie pe Facebook
Distribuie pe Twitter (X)
Distribuie pe LinkedIN
Distribuie pe Pinterest